MTV.ro a desemnat azi cele mai bune 10 adaptari ale poemului "Planet Earth" recitat de catre Michael Jackson si care poate fi ascultat pe CD-ul dublu "Michael Jackson's This Is It!", adus in Romania cu sprijinul Sony Music si MTV.
N-a fost usor sa alegem castigatorii, avand in vedere numarul mare de mailuri trimise pe adresa mtv@mtv.ro si adaptarile care mai de care mai frumoase. Dupa lungi deliberari, iata care sunt cei 10 castigatori. Multumim tuturor participantilor pentru mailurile trimise si va asteptam si la alte concursuri organizate de catre MTV.ro!
Roxana Bordei
Planeta Terra
Planeta Terra, caminul meu, cuibul meu,
Ciudatenie gingasa in oceanul spatiului..
Planeta Terra, sa fii tu o oarecare
Zburdare, un nor de pulbere?
Un biet globulet gata de erupere?
Un metal condamnat la ruginire?
Praf de materie intr-un steril vid
Nava abandonata, imens asteoid?
Rece ca granitul, imaculata
Numai cu un strop de clei lipita,
Cumva, ceva imi spune ca nu-i asa
Tu esti maiastra mea albastra
Oare iti pasa?
Oare tu esti cauza nelinistii inimii mele
Tu, plina de tandrete cu adieri molatice,
Melodie insufletitoare, strigoi al mintii mele?
Am simtit misterul in vene
Pe coridoarele timpului, prin cartile istoriei
Melodia vietii ce-mi clocoteste in sange
A tinut ritmul valurilor si al vijeliei
Norii tai grosi, furtuna ta revigoranta
Au fost framantari in interiorul meu
Am gustat sarea, pelinul, mierea
Fiecarei intalniri pasionale, fierbinti,
Culorile tale generoase, mireasma si gustul
Mi-au electrizat simturile intru eternitate
In sublimul preaplin am patruns
Binecuvantarea perpetua, eternul acum
Planeta Terra, sa fii tu o oarecare
Zburdare, un nor de pulbere?
Un biet globulet gata de erupere?
Un metal condamnat la ruginire?
Praf de materie intr-un steril vid
Nava abandonata, imens asteoid?
Rece ca granitul, imaculata
Numai cu un strop de clei lipita,
Cumva, ceva imi spune ca nu-i asa
Tu esti maiastra mea albastra
Oare iti pasa?
Oare tu esti cauza nelinistii inimii mele
Tu, plina de tandrete cu adieri molatice
Melodie insufletitoare, strigoi al mintii mele?
Draga Terra, maiastra mea albastra
Din suflet, imi esti cea mai draga!
Alexandra Nicolaescu
Pământul, casa mea, locul meu
O capricioasă anomalie într-un ocean de spațiu
Pământule, doar
Plutesti, un nor de praf,
Un mic glob, pe punctul de a izbucni
O bucată de metal obligată să ruginească
O particulă de materie, intr-un deșert lipsit de rațiune
O nava singuratică , un mare asteroid.
Rece ca o stâncă fără o nuanță
Păstrat întreg cu un pic de lipici
Ceva îmi spune că ăsta nu este adevărul
Ești iubita mea, moale și albastră
Îți pasă, ai un loc
În cele mai adânci emoții din inima mea
Gingaș cu adierile, afectuos și întreg
În viață prin muzică, bântuindu-mi sufletul.
Am simțit până în propriile vene misterul
Ale timpului coridoare, al cărților de istorie
Melodiile generațiilor îmi pulsează în sânge
Am dansat ritmul curentului și al potopului
Neguroșii tăi nori, furtuna ta electrică
Erau furtuni turbulente în propria mea infățișare.
Am lins trivialul, plăcerile si necazul
A fiecarei întalniri, a pasiunii, a ardorii
Culoarea ta excesivă, mireasma ta, gustul tău
Mi-au emoționat simțurile dincolo de orice grabă.
În frumuseațea ta am cunoscut imprejurimile
A eternei fericiri, al acestui moment.
Pamantul, casa mea, locul meu
O capricioasa anomalie intr-un ocean de spatiu
Pamantule, doar
Plutesti, un nor de praf,
Un mic glob, pe punctul de a izbucni
O bucata de metal obligata sa rugineasca
O particula de materie, intr-un desert lipsit de ratiune
O nava singuratica , un mare asteroid.
Rece ca o stanca fara o nuanta
Pastrat intreg cu un pic de lipici
Ceva imi spune ca asta nu este adevarul
Esti iubita mea, moale și albastra
Iti pasa, ai un loc
In cele mai adanci emotii din inima mea
Gingas cu adierile, afectuos si intreg
In viata prin muzica, bantuindu-mi sufletul.
Am simțit pana in propriile vene misterul
Ale timpului coridoare, al cartilor de istorie
Melodiile generatiilor imi pulseaza in sange
Am dansat ritmul curentului si al potopului
Neguroșii tai nori, furtuna ta electrica
Erau furtuni turbulente in propria mea infatisare.
Am lins trivialul, placerile si necazul
A fiecarei intalniri, a pasiunii, a ardorii
Culoarea ta excesiva, mireasma ta, gustul tau
Mi-au emotionat simțurile dincolo de orice graba.
In frumuseatea ta am cunoscut imprejurimile
A eternei fericiri, al acestui moment.
Pamantule, delicat si albatru
Cu toata inima, TE IUBESC.
Pământule, delicat si albatru
Cu toată inima, TE IUBESC.
Popescu Genoveva
Tu, Planeta , ce-mi esti casa
Tu anomalie capricioasa
In marea cosmosului inecata
Domol, de un nor de praf purtata
Un glob mic, gata sa se prabuseasca
O bucata de metal ce sta sa rugineasca
O farama de problema intr-un gol lipsit de ratiune,
Un imens asteroid , o nava fara nume
Pari piatra rece fara de culoare
Dar esti plina de apa si soare
Esti iubita eterna, ce ne iubesti pe furis,
Dar Mama Natura se pune piezis.
Esti tandra si ne imbratisezi,
Alaturi de noi incerci sa visezi .
Istoria ta se pierde in neguri
Ne ameninti acum ca totul ar putea fi nesigur
Furtuni, inundatii, razboaie si boli
Te razvratesti si ne arati ca totusi suntem muritori
Ne-ai daruit amar, ne-ai daruit nectar,
In frumusetea ta am gasit raspunsul
Si simt fericirea eterna a primului planetar.
Tu, Planeta , ce-mi esti casa
Tu anomalie capricioasa
In marea cosmosului inecata
Domol, de un nor de praf purtata
Un glob mic, gata sa se prabuseasca
O bucata de metal ce sta sa rugineasca
O farama de problema intr-un gol lipsit de ratiune,
Un imens asteroid , o nava fara nume
Pari piatra rece fara de culoare
Dar esti plina de apa si soare
Esti iubita eterna, ce ne iubesti pe furis,
Dar Mama Natura se pune piezis.
Esti tandra si ne imbratisezi,
Alaturi de noi incerci sa visezi .
Din muzica oameni se nasc,
Planeta albastra, frumoasa si mare
Planeta ce-ti tragi energia din Soare.
Pamant te iubesc!
Claudia Banica
Planeta Pamant, casa mea, locul meu
O intamplare nastrusnica in oceanul cosmic
Planeta Pamant, esti doar purtata de un nor de praf ?
Un glob minuscul, aproape de-a se sparge
O bucata de metal pe cale sa se oxideze
Un strop de materie in monotonul vid
O nava spatiala ratacita, un urias asteroid.
Rece precum o oarecare piatra
Cu o picatura de adeziv sudata
Ceva imi spune ca nu este adevarat
Tu esti dragostea mea blanda si albastra.
Iti pasa? Ai locul tau in abisurile sufletului meu?
Suava cu adierile, tandra si implinita
Vibranta cu muzica, cutreierandu – mi fiinta.
In venele mele pastrez misterul
Coridoarelor timpului, carti de istorie
Cantece de viata ale anilor pulsand in sangele meu
Danseaza ritmul valurilor si torentelor
Norii tai enigmatici, furtunile tale electrice
Mi-au ravasit existenta
Am gustat sarea, acidul si dulceata
Fiecarei infruntari, fiecarei pasiuni, fiecarei inversunari
Culoarea ta rebela, parfumul tau, savoarea ta
M-au vrajit mai presus de orice valtori.
In frumusetea ta, am cunoscut secretul
Armoniei nesfarsite, aceasta clipa
Planeta Pamant, esti doar purtata de un nor de praf ?
Un glob minuscul, aproape de-a se sparge
O bucata de metal pe cale sa se oxideze
Un strop de materie in monotonul vid
O nava spatiala ratacita, un urias asteroid.
Rece precum o oarecare piatra
Cu o picatura de adeziv sudata
Ceva imi spune ca nu este adevarat
Tu esti dragostea mea blanda si albastra.
Iti pasa? Ai locul tau in abisurile sufletului meu?
Suava cu adierile, tandra si implinita
Vibranta cu muzica, cutreierandu – mi fiinta.
Planeta Pamant blanda si albastra
Din toata inima te iubesc.
Lupu Carmen
Planeta Pamant, casa mea, lăcaşul meu.
O anomalie capricioasă intr-o mare de spaţiu.
Planetă Pământ, eşti doar tu defilând,
Ca un nor de praf.
Un glob neînsemnat, aproape prăbuşit,
Un obiect de metal, aproape ruginit,
Un fir de problemă într-un gol lipsit de raţiune,
O navă singuratică, un asteroid.
Rece, ca o incoloră piatră,
Cu lipici împreunată.
Dar ştiu ca nu-i adevărat,
Pentru mine eşti dulcele albastru şi catifelat.
Ţie chiar îţi pasă,
De cele mai adânci trăiri din inima mea,
Alintând-o cu briza mării,
Bântuindu-mi sufletul cu muzica.
In vene, am simţit misterul
Coridoarelor temporale, cărţilor de istorie.
Cântecele de viaţă ale unor generaţii trepidându-mi în sânge,
Au dansat ritmul mareelor şi potopurilor.
Norii tăi mistici, furtuna ta electrică,
Au adus revărsări provocatoare în propriul meu trup.
Am gustat săratul, amarul şi dulcele
Pasiunii fiecărei întâlniri.
Culoarea ta haotică, aroma ta, gustul tău,
Mi-au încântat simţurile, mai presus de orice.
In frumuseţea ta, am cunoscut,
Din fericire, pentru totdeauna, momentul de acum.
Planetă Pământ, eşti doar tu defilând,
Ca un nor de praf.
Un glob neînsemnat, aproape prăbuşit,
Un obiect de metal, aproape ruginit,
Un fir de problemă într-un gol lipsit de raţiune,
O navă singuratică, un asteroid.
Rece, ca o incoloră piatră,
Cu lipici împreunată.
Dar ştiu ca nu-i adevărat,
Pentru mine eşti dulcele albastru şi catifelat.
Ţie chiar îţi pasă,
De cele mai adânci trăiri din inima mea,
Alintând-o cu briza mării,
Bântuindu-mi sufletul cu muzica.
Planetă Pământ, delicată şi albastră,
Din toată inima, te iubesc!
Glodeanu Cristina
Planeta Pamant, casa mea, locul meu.
O anomalie capricioasa in vastitatea spatiului.
Planeta Pamant, doar atat
Plutind pe un nor de praf
Un glob nesemnificativ, pe calea distrugerii
O bucata de metal damnata ruginii,
O farama de materie, intr-un vid obscur
O singuratica nava spatiala, un mare asteroid.
Tare ca o piatra incolora
Tinuta intreaga cu putin lipici.
Ceva imi spune ca nu-i adevarat
Imi esti iubita, gingasa si albastra.
Chiar iti pasa ai un rol
In cele mai adanci emotii ale inimii mele.
Suava, cu brize pline si dragastoase,
Plina de muzica, bantuindu-mi sufletul.
In vene am simtit misterul
Coridoarelor timpului, cartilor de istorie.
Melodiilor vietii ce imi inunda sangele,
Dansul pe ritmul fluxului si inundatiei.
Norilor cetosi, furtunilor electrice
Ce erau transpunerile turbulente si nimicitoare in sinele meu.
Am lins sarea, amarul, dulcele
Al oricarei intalniri, de pasiune, de caldura
Culorile tale vibrante, mirosul tau, gustul tau
Mi-au cutremurat simturile dincolo de orice necaz.
In frumusetea ta am stiut ce si cum
O stralucire continua acest moment
Planeta Pamant, doar atat
Plutind pe un nor de praf
Un glob nesemnificativ, pe calea distrugerii
O bucata de metal damnata ruginii,
O farama de materie, intr-un vid obscur
O singuratica nava spatiala, un mare asteroid.
Tare ca o piatra incolora
Tinuta intreaga cu putin lipici.
Ceva imi spune ca nu-i adevarat
Imi esti iubita, gingasa si albastra.
Chiar iti pasa, ai un rol
In cele mai adanci emotii ale inimii mele
Suava, cu brize pline si dragastoase,
Plina de muzica, bantuindu-mi sufletul.
Planeta pamant, gingasa si albastra
Cu toata inima-ti spun, Te iubesc.
Neculai Ioana Daniela
Tu , Planeta ce-mi esti casa
Tu , anomalie capricioasa
In marea cosmosului inecata
Domol , de un nor de praf purtata
Un glob mic, gata sa se prabuseasca
O bucata de materie intr-un gol lipsit de ratiune
Un imens asteroid, o nava fara nume.
Rece ca piatra …fara pic de culoare
Nu te invinge primul strop de apa
Ceva imi spune ca nu e adeverat
Iti pasa tie,cumva
De ce e in inima mea?
Ai tu un loc bine meritat?
Tandra cu brize mangaindu-ma si implinindu-ma
Odata cu muzica invadandu-ma profound
In vene am simtit mister
Al coridoarelor timpului , file din istorie
Cantecele vietii imi trec prin sangele etern
Au dansat pe ritm de flux si reflux
Norii misteriosi..furtuna electrica
Au fost furtuni turbulente in mine insumi.
Am gustat sarea, dulcele, amarul
Fiecare confruntare , pasiune , caldura a lumii
Culoarea ta dezordonata,mireasma ta,gustul
Au incantat simturile mele dincolo de orice asteptare
In frumusetea ta am aflat raspunsul
Fericirii acestui moment etern.
Planeta Pamant , tu esti casa mea , locul meu
O capricioasa anomalie in marea galaxie
Plutesti si te zbati pe un nor de praf
Tu esti un balon ce va ajunge in curand la apogeu
Ca o bugata de metal aproape ruginita
O fărâmă de materie într-un gol lipsit de raţiune
Ca o nava singuratica de un asteroid ademenita
Rece ca piatra …fara pic de culoare
Nu te invinge primul strop de apa
Ceva imi spune ca nu e adeverat
Iti pasa tie,cumva
De ce e in inima mea?
Ai tu un loc bine meritat?
Tandra cu brize mangaindu-ma si implinindu-ma
Odata cu muzica invadandu-ma profound
Planeta Pamant , tie ma daruiesc
Deoarece cu toata inima mea te iubesc.
Predoi Viorela
Tu , Planeta ce-mi esti casa
Tu , anomalie capricioasa
In marea cosmosului inecata
Domol , de un nor de praf purtata
Un glob mic, gata sa se prabuseasca
O bucata de materie intr-un gol lipsit de ratiune
Un imens asteroid, o nava fara nume.
Rece ca piatra …fara pic de culoare
Nu te invinge primul strop de apa
Ceva imi spune ca nu e adeverat
Iti pasa tie,cumva
De ce e in inima mea?
Ai tu un loc bine meritat?
Tandra cu brize mangaindu-ma si implinindu-ma
Odata cu muzica invadandu-ma profound
In vene am simtit mister
Al coridoarelor timpului , file din istorie
Cantecele vietii imi trec prin sangele etern
Au dansat pe ritm de flux si reflux
Norii misteriosi..furtuna electrica
Au fost furtuni turbulente in mine insumi.
Am gustat sarea, dulcele, amarul
Fiecare confruntare , pasiune , caldura a lumii
Culoarea ta dezordonata,mireasma ta,gustul
Au incantat simturile mele dincolo de orice asteptare
In frumusetea ta am aflat raspunsul
Fericirii acestui moment etern.
Planeta Pamant , tu esti casa mea , locul meu
O capricioasa anomalie in marea galaxie
Plutesti si te zbati pe un nor de praf
Tu esti un balon ce va ajunge in curand la apogeu
Ca o bugata de metal aproape ruginita
O fărâmă de materie într-un gol lipsit de raţiune
Ca o nava singuratica de un asteroid ademenita
Rece ca piatra …fara pic de culoare
Nu te invinge primul strop de apa
Ceva imi spune ca nu e adeverat
Iti pasa tie,cumva
De ce e in inima mea?
Ai tu un loc bine meritat?
Tandra cu brize mangaindu-ma si implinindu-ma
Odata cu muzica invadandu-ma profound
Planeta Pamant , tie ma daruiesc
Deoarece cu toata inima mea te iubesc.
Terra, spatiu si casa mea
O anomalie capricioasa intr-un spatiu infinit
Terra esti oare plutitoare pe un nor de praf?
Ca glob de mici dimensiuni
Ca o bucata de metal macinata de rugina
Ca o specie de materie intr-un gol lipsit de ratiune
Ca o naveta spatiala singuratica sau poate ca un asteroid mai mare
Oare poti fi rece ca o stanca si lipsita de nuante
Tinandu-ne uniti doar printr-un fel de lipici
Dar ceva imi spune ca nu poti fi asa
Tu esti iubita mea, delicata si albastra
Oare tie chiar nu-ti pasa?k ai o parte din cele mai profunde sentimente
din inima mea?
Esti blanda ca o briza, ma mangai si ma completezi
Si plina de muzica imi bantui sufletul
Iar prin vene pot simti misterul
Trepidandu-mi parca in sange
Melodiile varstelor tale din colidoarele timpului
Ca niste carti de viata vechi
Am dansat in ritmul valurilor de inundatii
A furtuni tale elecrizante si a norilor mistuitori
A intmperilor turbulente, in propriul meu stil
Am simtit amarul, dulcele si picantul
Fiecarei intalniri, al pasiuni si al energiei.
Gustul, parfumul si culorile tale tulburatoare
Care mi-au incantat simturile, dincolo de toate
In frumusetea ta am descoperit
Frumusetea atemporala a timpului de acum
Terra, esti oare plutitoare pe un nor de praf?
Ca un glob de mici dimensiuni
Ca o bucata de metal macinata de rugina
Ca o specie de materie intr-un gol lipsit de ratiune
Ca o naveta spatiala singuratica sau poate ca un asteroid mai mare
Oare poti fi rece ca o stanca si lipsita de nuate
Tinandu-ne uniti doar printr-un fel de lipici
Dar ceva imi spune ca nu poti fi asa
Tu esti iubita mea, delicata si albastra
Oare tie chiar nu-ti pasa?ca ai o parte din cele mai profunde sentimente
din inima mea?
Esti blanda ca o briza, ma mangai si ma completezi
Si plina de muzica imi bantui sufletul
Terra, delicata si albastra
Din toata inima TE IUBESC
Voicu Iulia Nicole
Pamant, tara a mea, camin iubit,
Anomalie in marea de spatiu infinit,
Plutesti atata de usor
Doar pe o pulbere de nor?
Gata sa te sfarami, un glob neinsemnat,
Bucata de metal care ruginii ii e dat,
Strop de substanta intr-un vid fara sens,
O nava singura, asteroid imens.
O piatra rece fara culoare si seaca,
Prinsa cu un strop de lipici ca sa nu se desfaca,
Ceva imi spune ca nu e adevarat,
Ca tu esti dulceata inimii mele, bland si curat.
Iti pasa? Ai si tu in inima mea
Din simtirile mele cele mai vii, partea ta?
Esti bland, cu adieri mangaitoare, muzica mereu te trezeste
Si sufletul mi-l umple si mi-l urmareste.
Ca printr-un coridor simt curgand prin venele mele
Misterul timpului, al istoriei scrisa in stele,
Cantec de viata eterna in sange-mi pulseaza
Si o data cu marea se ridica si cade, danseaza.
Furtuna ta scaparatoare, norul tau cel mai greu,
E doar o turbulenta ce ia forma trupului meu.
Dulceata, amaraciune si sare pe limba am simtit
Din pasiunea si caldura pe care le-am intalnit,
Gustul, parfumul si culoarea-ti tumultuoasa
Mi-au infiorat simturile mai mult decat o alergare frumoasa.
In frumusetea ta am descoperit
Extazul de a fi, clipa ce o am de trait.
Planeta Pamant, plutesti
Doar pe un nor de pulberi ceresti?
Gata sa te sfarami, un glob neinsemnat
Bucata de metal care ruginii ii e dat,
Strop de substanta intr-un vid fara sens,
O nava singura, asteroid imens.
O piatra rece fara culoare si seaca
Prinsa cu un strop de lipici ca sa nu se desfaca,
Ceva imi spune ca nu e adevarat,
Ca tu esti dulceata inimii mele, bland si curat.
Iti pasa? Ai si tu in inima mea
Din simtirile mele cele mai vii, partea ta?
Calm si cu adieri mangaitoare, muzica te aduce la viata
Si ma insoteste in suflet oriunde in viata.
Planeta Pamant, albastra si blanda,
Te iubesc din toata inima mea frematanda.
Lupsa Monica
Planetă Pământ, al meu loc, a mea casă
O abatere neprevăzută-n imensitatea cerească
Planetă Pământ, doar pe lângă un nor de praf pluteşti?
Un glob neînsemnat ce aproape explodează
O bucată de metal ce aproape se corodează
O fărâmă de materie într-un gol absolut
O singuratică navă, un imens corp ceresc.
Rece ca o piatră, făr’ de nuanţă
Unită de o fărâmă de clei
Ceva îmi spune că nu e adevărat
Tu-mi eşti iubită, moale şi albastră.
Ţie îţi pasă? Ai tu o parte în profundele emoţii ale inimii mele?
Delicată ca adierile, mângâietoare şi-ntreagă
Plină de viaţă prin muzică, bântuindu-mi sufletul
În venele mele am simţit misterul
Tunelelor timpului, ale cărţilor de istorie
Ale anilor ritmuri de viaţă în sânge-mi pulsează
Pe flux şi reflux parcă dansează
Nori-ţi ceţoşi, electrizanta-ţi furtună
O turbulentă vijelie în propriu-mi fel.
Am gustat sarea, amarul, dulceaţa
Fiecărei ciocniri, a pasiunii, a căldurii
Învălmăşite-le-ţi culori, a ta aromă, al tău gust
Mi-au înfiorat simţurile, mai rapid ca orice grabă
În frumuseţea ta am aflat sursa
Fericirii nemărginite, în această clipă
Planetă Pământ, doar pe lângă un nor de praf
pluteşti?
Un glob neînsemnat ce aproape explodează
O bucată de metal ce aproape se corodează
O fărâmă de materie într-un gol absolut
O singuratică navă, un imens corp ceresc.
Rece ca o piatră, fără nici o nuanţă
Unită de o fărâmă de clei
Ceva îmi spune că nu e real
Tu-mi eşti iubită, delicată şi azurie.
Ţie îţi pasă? Ai tu o parte în profundele emoţii ale inimii mele?
Frăgezită de brize, mângâietoare şi
Plină de viaţă, bântuindu-mi sufletul
Planetă Pământ, delicată şi albastră
Din tot sufletul te iubesc.
