Prima Pagina Artisti Iron Maiden

Iron Maiden

Iron Maiden este una din cele mai faimoase trupe de heavy metal care a reuşit sî vândă peste 70 de milioane de albume în întreaga sa carieră.

Formaţia a fost înfiinţată în ziua de crăciun, în anul 1975, de către Steve Harris, basistul formaţiei, ajutat fiind de alţi patru băieţi pe care i-a reperat,
Paul Day (voce), Terry Rance (chitară), Dave Sullivan (chitară) şi Ron Matthews (baterie). Ideea de a alege Iron Maiden ca nume al formaţiei le-a venit celor cinci membrii în momentul în care au văzut filmul The Man in the Iron Mask”, masca de fier fiind un instrument de tortura folosit de inchiziţia spaniolă.

Cum forma
ţia este completă şi a fost ales şi un nume, urmează ca cei cinci membrii să se facă cunoscuţi în industria muzicală. Trupa şi-a făcut debutul în 1977, cântând live în Pub-ul Cart & Horses din Stratford, Londra. Deşi producătorul unei companii de înregistrări, care se afla în pub,  le-a oferit posibilitatea de a semna un contract dacă renunţă la stilul heavy metal în favoarea punk-ului, cei cinci membrii au refuzat oferta spunând că “nu putem schimba ceea ce ne reprezintă.

Deşi încep să prindă la public, între membrii forma
ţie apar numeroase dispute, iar Harris se vede obligat să îi concedieze pe toţi.

În ciuda faptului că a rămas o trupă de underground, Steve Harris nu îşi pierde speranţa şi alege noi membrii pentru formaţie,
Dave Murray şi Tony Parsons, vocalul Paul Di Anno (unul din punctele forte ale concertelor grupului) şi pe bateristul Doug Sampson. În acestă formulă, Iron Maiden îşi lansează primul EP, “The Soundhouse Tapes”, ce conţine piesele Iron Maiden, Invasion şi Prowler.

Fiind deja o trupă cunoscută în lumea underground, Maiden, ajutată de managerul formaţiei, Rod
Smallwood, semnează primul lor contrat cu casa de discuri EMI. Pentru înregistrarea primului LP sunt recrutaţi bateristul Clive Burr şi chitaristul Dennis Stratton, în timp ce coperta cade în sarcina graficianului Derek Riggs. Astfel, o data cu prima realizare discografică importantă semnata Iron Maiden, albumul autointitulat apărut în 1980, se naşte Eddie The Head, cel care va deveni mascota oficială a grupului, nelipsită de pe coperţile următoarelor albume, de pe scenele pe care a concertat Iron Maiden, figurând de asemenea pe toate materialele lor promoţionale.

Cota grupului creşte pe zi ce trece, Iron Maiden efectuând un turneu britanic încununat de succesul înregistrat la Festivalul Reading, pentru ca în toamnă să cânte în deschiderea turneului european al americanilor mascaţi de la Kiss. În anul 1981 au loc schimbări importante în formaţie, un nou membru venind în formaţie, chitaristul Adrian Smith.

În 1981, Iron Maiden îşi lansează cel de-al doilea album,
“The Killiers”, care conţine piesele scrise pentru albumul de debut, dar care nu au fost incluse fiind considerate un surplus. Singurele melodii noi de pe The Killers” sunt "Prodigal Son" şi "Murders in the Rue Morgue".

La numai câteva săptămâni de la apariţia celui de-al doilea album, Di Anno începe să aibă tot  mai multe probleme din cauza consumului de droguri şi astfel, Harris este nevoit să îl înlocuiască. În locul lui este vine un nou solist, Bruce Dickinson, care fusese membru al formaţiei Samson. De îndată ce Bruce s-a alăturat grupului, Harris a începu să lucreze la un nou album,
The Number of the Beast”, care va apărea în 1983.

Angajarea lui Dickinson ca solist va spori incredibil popularitatea formaţiei şi astfel grupul începe să lucreze la noi albume.
Urmează albumele "Piece Of Mind" (1983), cu al său "The Trooper", apoi "Powerslave" (1984), cu cele două imnuri, "Aces High" şi "2 Minutes To Midnight", turnee, participarea la numeroase festivaluri, dintre care se remarcă "Monsters Of Rock" sau mega-festivalul desfaşurat în ianuarie 1985 la Rio de Janeiro, Iron Maiden figurând pe afiş alaturi de Queen, Whitesnake, Scorpions, AC/DC, Yes, Ozzy Osbourne şi Rod Stewart. Aceasta a fost practic perioada de aur a grupului, marcată şi de apariţia dublului album "Live After Death", editat în octombrie 1985 ca un premiu pentru fanii săi.

Anul 1986 aduce o nouă schimbare de concepţie în optica muzicală Iron Maiden, albumul "Somewhere In Time" nemaifiind o creaţie aparţinând aproape exclusiv lui Steve Harris, de data aceasta aducandu-şi o importantă contribuţie la compunerea pieselor şi Adrian Smith, iar rezultatul poate fi lesne constatat în tenta progresivă imprimată întregului album. Experimentul continuă în acelaşi sens şi pe "Seventh Son Of A Seventh Son" (1988), de această dată fiind folosite chiar şi sintetizatoare, lucru ce părea de neconceput cu numai câţiva ani înainte.

De îndată ce au început schimbările a început şi decăderea formaţiei, iar punctul culminant apare în momentul în care Adrian Smith părăseşte formaţie, din cauza ideilor muzicale complet diferite de acel trade mark care îi impusese pe Iron Maiden.

Cum lucrurile luaseră deja o întorsătură neplacută, Steve Harris şi-a mobilizat colegii, integrându-l în trupă pe chitaristul Janick Gers, vechi fan Maiden, dupa o singură repetiţie. Maşina de heavy metal era gata de fapte mari, motivaţia aparuse din nou, toţi cei cinci muzicieni erau hotărâţi să arate întregii lumi că spiritul Iron Maiden s-a păstrat nealterat. Totul a mers ca pe roate, cei cinci regăsind bucuria de a face o muzică simplă, dar personală. Apare astfel albumul
No Prayer for the Dying”, care, după cum spune însăşi Dave Murray, este urmarea logică a albumul “The Number Of The Beast", mulţi fani rămânând fideli acelei perioade de aur.

În 1992 apare albumul
“Fear of the Dark” care era considerat de fani “pe c\t de bun, pe at\t de prost, nu tocmai ce ne a;teptam de la Maiden.”. Tensiunele încep să crească, iar, când Bruce Dickinson părăseşte trupa pentru a începe o carieră solo, dar va rămâne alături de formaţie pentru a mai lansa două albume live şi pentru a participa la un turneu.

Odată cu plecarea lui Bruce încep să fie vehiculate zvonuri despre destrămarea trupei,
"confirmate" întrucâtva şi de editarea în 1993 a celor două albume live, "A Real Live One" şi "A Real Dead One", considerate pe atunci ca un fel de adio spus fanilor.

Cu toate acestea, trupa îşi începe iar
“munca” având acum un nou component, Blaze Bay. Începutul lunii octombrie, a scos pe piaţă noul produs discografic semnat Iron Maiden, albumul intitulat "The X-Factor", un opus ce conţine 14 piese, între care figurează, pentru prima oară în cariera grupului, doua cover versions (UFO şi The Who). Din păcate, Blaze Bailey nu a convins şi mulţi deja s-au gândit cu nostalgie la perioada cu Bruce. Nici următorul album, "Virtual XI", nu a fost primit de fanii, iar popularitatea trupei începe să scadă.

Revenirea s-a produs în 1999, când Adrian Smith şi Bruce Dickinson revin în trupa Iron Maiden. Mai mult decât atât, Bruce nu a venit cu mâna goală şi l-a readus cu el şi pe Adrian Smith, chitaristul cu care Maiden a avut în anii 80 cea mai bună perioada a sa. Cu trei chitarişti în formulă, Maiden a pus pe picioare un foarte bun disc heavy metal intitulat "Brave New World", disc realizat ca pe vremuri. Iar lungul turneu mondial ce a urmat lansării albumului s-a încheiat în ianuarie 2001 cu un concert la faimosul festival din Brazilia, Rock in Rio, unde trupa a cântat în faţa a circa 250.000 de fani.

În 2003 trupa lansează albumul "Dance of Death" ce conţine destul de multe elemente progresive ce au devenit deja parte din stilul Maiden. Albumul contine si prima piesa compusa de bateristul Nicko McBrain si anume "New Frontier". Un album live "Death on the Road" in august 2005, iar versiunea DVD este putin amanata si lansata in februarie 2006.Al paisprăzecelea album de studio Iron Maiden, intitulat "A Matter of Life and Death" este lansat pe 28 august 2006. În turneul de promovare albumul este cântat integral la fiecare concert, o premieră pentru Iron Maiden.Din 13 decembrie 2007, Iron Maiden au pornit în turneul Somewhere Back In Time, iar azi formaţia va susţine un concert în România.

inapoi la lista de artisti

Alti Artisti

James Blunt, Alb Negru, Paramore, Ana Maria, Directia 5, Katy Perry, The Chemical Brothers, Evanescence, Coldplay, Editors, White Lies, Timbaland, Akcent, Soulfly, Jonas Brothers, Benone Sinulescu, Lady GaGa, O.C.S., Sepultura, AZ